14 ianuarie 2006

Singur

Se spune că sunt anumite hobby-uri, ca vânatoarea, alpinismul sau pescuitul, a căror menire poate fi atinsă numai dacă le exersezi singur. Rolul lor nu este să te întalneşti cu prietenii, să-ţi faci vânt de acasă ori să călătoreşti, aşa cum s-ar putea crede. Ele sunt un pretext pentru a fi cu tine însuţi. Să te afli singur (deci liber) în mijlocul naturii, poate fi un exerciţiu terapeutic sau un mijloc de a-ţi explora propria persoană. Nu m-am gândit ca aş putea enumera şi fotografia printre aceste activităţi. Nu poţi fotografia când eşti cu prietenii, cu iubita sau cu copilul de mână, asta e clar. Diferenţa e că, de regulă, în fotografie atenţia nu se îndreaptă asupra propriei persoane, ba dimpotrivă. Dar, umblând singur în cautare de subiecte, poţi ajunge la un moment dat într-un punct mort. Te uiţi în toate părţile şi… nimic. Vid. Atunci faci cale intoarsă dar pe drum, brusc, dai peste ceva. Propria persoană.

2 Comments:

Anonymous eu said...

Si patul lui Procust poate face parte din viata ....... si inca atat de firesc ..........

23:11  
Anonymous eu said...

Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

23:12  

Trimiteți un comentariu

<< Home